Ninge… şi mi-e dor!

KidsPlaying

… ninge cu fulgi mari de amintiri peste sufletul meu, amintiri care cad neîncetat, zburând pe aripi de copilărie…

Poartă cu ei din vremuri de demult minuni ce nu pot fi descrise, bucurie şi naivitate, glas neobosit de copii, frumuseţe şi puritate…

Imaginea săniuşului îmi umple şi acum inima de bucurie, când dis-de-dimineaţă ne strângeam cu mic, cu mare şi umpleam uliţa cu larmă şi strigăte.

…ce bine era când aveam ca singură grijă ca mama să nu ne cheme în casă prea devreme, când făceam adevărate războaie cu bulgări de zăpadă şi ne întreceam cine are cel mai frumos om de zăpadă…

…ce minunat arăta satul nins, alb şi strălucitor, cu luminiţe în geamurile caselor, când totul părea scos dintr-o poveste, învăluit în mister…

…ce bine era când bunicul făcea ca sania să zboare prin nămeţi, când toată lumea era doar a mea…

Advertisements

~ by Mădălina on December 30, 2008.

One Response to “Ninge… şi mi-e dor!”

  1. frumoase ganduri, m-ai provocat la amintiri din copilarie, imi place iarna, mai mult decat vara si decat toamna, dar mai putin decat primavara. e frumos, mi-e dor sa-mi aduc aminte de copii de la bloc, eu nu ii am pe cei de la casa, dar era la fel de frumos 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: